- Această tradiţie frumoasă s-a încetăţenit la noi ortodocşii încă de timpuriu. Fiind strîns legată de sărbătoarea Botezului Domnului cînd se sfinţesc apele, Biserica a rînduit ca această sfinţenie unicală să fie adusă de preot şi pe la casele oamenilor asemenea umblatului cu colinda de Crăciun. În localităţile în care preotul nu merge cu vestea sărbătorii, credincioşii sunt binecuvîntaţi singuri să stropească locuinţele lor cu apa sfinţită de Bobotează.
- Însă pentru localităţile în care preotul totuşi merge, rezultatele acestui act misionar-pastoral sunt deosebit de îmbucurătoare. Întîi de toate preotul ca purtător de sfinţenie, aduce sfinţenia în casa omului, îi cîntă troparul sărbătorii şi un mulţi ani trăiască. Astfel el aduce în casa respectivă pe Dumnezeu şi pe îngeri, şi stropind izgoneşte toată necurăţia, atîta timp cît omul o păstrează nepăcătuind în ea prin certuri, conflicte şi alte surse de energie negativă. Apoi preotul îşi poate cunoaşte astfel mai bine şi pe locuitorii satului său, numărul de creştini şi necreştini, starea lor familială, financiară, socială, pe cei care vin şi pe cei care nu vin la biserică, au nevoie de ajutor sau susţinere. Astfel atît preotul pe de o parte, cît şi localnicii pe de alta, devin mai apropiaţi, mai familişti, şi Dumnezeu mai uşor poate fi descoperit în viaţa fiecăruia.
- Această lucrare misionară a preotului este o bună armă ce poate contracara invazia şi extinderea sectelor. Am fost profund îndureraţi cînd am constatat cîţi îndoliaţi, cîţi invalizi şi cîţi divorţaţi sunt în ultimul timp, şi cît de mare îi este rolul Bisericii în această lucrare de caritate socială. Însă bucuria devine tot mai simţită atunci cînd vezi cu cîtă plăcere te aşteaptă alături de creştini şi instituţiile sociale pentru a primi sfînta stropire, ca spitalul, şcoala, grădiniţa, magazinele ş.a. Toate luate la un loc devin o unitate şi o sărbătoare înaintea lui Dumnezeu. Atît cel din afara Bisericii, cît şi cel din interiorul ei, nu rămîn neatinşi de duhul sărbătorii, contribuind la întărirea, iar pentru alţii, la trezirea conştiinţei religioase şi întărirea credinţei.

Elvira Valuţă